TULCEA – Începând cu finalul anului 2025, domeniul pescuitului și al acvaculturii din România a intrat într-o nouă etapă administrativă. Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) nu mai funcționează ca instituție de sine stătătoare, în urma unei decizii guvernamentale de reorganizare a structurilor aflate în subordinea Ministerului Agriculturii.
Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare a administrației publice, care urmărește reducerea birocrației și comasarea instituțiilor cu atribuții similare.
Ce apare în locul ANPA
Atribuțiile fostei ANPA au fost preluate de o nouă structură rezultată prin reorganizarea Agenției Domeniilor Statului. Noua instituție poartă denumirea de Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură (ANADSPA) și va gestiona, în continuare, activitățile legate de pescuit, acvacultură și administrarea resurselor acvatice.
Este important de precizat că în temeiul legislației actuale ANPA și ANADSPA nu au atribuții legale de control în Rezervația Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Ce se întâmplă cu permisele de pescuit
Una dintre principalele întrebări ale pescarilor recreativi și profesioniști vizează permisele de pescuit pentru anul 2026. Autoritățile dau asigurări că permisele rămân valabile, iar procedura de obținere a acestora continuă, chiar dacă instituția emitentă poartă o altă denumire.
Platformele și canalele de comunicare vor fi actualizate treptat pentru a reflecta schimbările administrative, însă, din punct de vedere practic, pescarii nu ar trebui să întâmpine dificultăți majore.
Impactul asupra sectorului piscicol
Noua structură administrativă are ca obiectiv o coordonare mai bună a politicilor din domeniul pescuitului și acvaculturii, într-un context în care protejarea resurselor naturale și respectarea legislației europene devin tot mai importante, iar populațiile de pește de la nivel național sunt într-o situație critică ca urmare a managementului practicat de-a lungul anilor.
Așteptări din teren
Reorganizarea este privită cu prudență de către pescari și operatori din domeniu, care speră ca noua instituție să asigure o comunicare mai transparentă și mai eficientă, debarasându-se de practicile care au dus la depopularea ihtiologică a apelor.