Cum încearcă Ministerul Mediului să schimbe modelul de conducere al Rezervației după reorganizarea care a concentrat 71 de posturi într-o singură direcție
Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” intră din nou într-un proces de reorganizare. Ministera Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care propune modificarea anexei nr. 2 la HG nr. 1.217/2012, anexa care stabilește structura organizatorică a ARBDD.
De această dată, însă, miza nu este doar reducerea sau reașezarea unor posturi. Din compararea structurii aprobate în 2024 cu cea propusă acum se vede o schimbare de filozofie administrativă.
Pe de o parte avem organigrama rezultată în urma reorganizării din 2024, construită în jurul unei structuri foarte mari și puternic centralizate. Pe de altă parte, proiectul aflat acum în dezbatere publică propune o structură mai suplă funcțional, cu atribuții distribuite între structuri distincte.
Iar această diferență nu este una pur grafică. Într-o instituție care administrează unul dintre cele mai complexe areale naturale din Europa, felul în care sunt împărțite responsabilitățile poate influența direct modul în care sunt luate deciziile, cum sunt exercitate controalele și, în final, cât de eficient este protejată Rezervația.
127 de posturi, dar o direcție cu 71 de oameni
Prin HG nr. 679 din 21 iunie 2024, Guvernul a modificat și completat anexele HG nr. 1.217/2012 și a stabilit numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al ARBDD la 127. Tot prin acel act normativ a fost înlocuită anexa nr. 2, respectiv structura organizatorică a instituției.
Problema ridicată ulterior de actuala conducere a Ministerului Mediului este însă modul în care aceste 127 de posturi au fost distribuite în noua arhitectură administrativă.
Potrivit informațiilor prezentate de ministrul Mediului și consemnate anterior de Delta Dunării News, reorganizarea din 2024 a dus la constituirea unei structuri de dimensiuni neobișnuit de mari: Direcția Administrare, Dezvoltare Patrimoniu, cu 71 de angajați din totalul de 127 ai instituției.
Practic, mai mult de jumătate din aparatul ARBDD a ajuns concentrat într-o singură direcțiea cărui șef este fostul guvernator, Bogdan-Ioachim Bulete.
Mai mult, această structură a ajuns să includă și activități de control, fapt care a ridicat semne de întrebare privind separarea atribuțiilor și mecanismele de control intern.
Este exact unul dintre aspectele asupra cărora Corpul de Control al ministrului Mediului s-a aplecat în verificarea care a precedat schimbarea conducerii ARBDD.
În aprilie 2026, Diana Buzoianu, vorbea despre „disfuncționalități sistemice” și despre o reorganizare care ar fi dus la concentrarea puterii de decizie și la amestecarea unor atribuții incompatibile. Concluziile prezentate public de ministru au fost contestate de fostul guvernator Bogdan-Ioachim Bulete.
În contextul noii propuneri, Bogdan Bulete a precizat pe pagina sa de Facebook: „Supărată rău ca I.am dat peste lăbuțele ei lacome și corupte din vreo 5 milioane de motiv(E). A făcut vineri HG de răzbunare ma rog ii zice reorganizare special pentru funcția mea de director așa cum ma amenința la TV. Neimpresionat. Am venit din director în primărie simplu consilier în ARBDD și am urcat fiecare treapta pana la Guvernator.”
O instituție a Deltei nu este o direcție administrativă oarecare
Problema de fond.
ARBDD nu administrează o instituție birocratică obișnuită. Administrația trebuie să gestioneze simultan conservarea biodiversității, monitorizarea ecosistemelor, controlul activităților din Rezervație, relația cu comunitățile locale, turismul, pescuitul, patrimoniul, proiectele europene, reglementarea activităților economice și respectarea legislației de mediu.
Delta Dunării nu funcționează după logica unui oraș sau a unui minister.
Este un teritoriu vast, fragmentat, greu accesibil, în care problemele apar în teren, nu în birouri.
De aceea, o structură în care o parte foarte mare din instituție este concentrată într-o singură direcție poate ridica o întrebare legitimă: este această arhitectură administrativă adaptată realității din teren sau este, mai degrabă, o construcție birocratică verticală realizată pentru un control extins?
Aceasta este una dintre întrebările la care noua reorganizare încearcă să răspundă.
De la „direcția-mamut” la separarea funcțiilor
Proiectul pus acum în dezbatere publică de Ministerul Mediului merge într-o altă direcție.
În locul unei structuri în care atât de multe atribuții sunt adunate în jurul unei singure direcții, noua propunere urmărește o separare mai clară a funcțiilor instituției.
Este, cel puțin la nivel de concepție, o abordare mai apropiată de ceea ce ar trebui să fie o administrație modernă a unei arii naturale protejate: responsabilități distincte, linii de decizie mai clare și mai puțină concentrare a puterii administrative într-un singur punct.
Nu este vorba doar despre „mai multe căsuțe” într-o organigramă pentru că organigrama definește sistemul de relații din instituție pe care se bazează în vederea atingerii scopurilor sale.
Este vorba despre cine reglementează, cine monitorizează, cine controlează, cine administrează patrimoniul și cine răspunde pentru fiecare dintre aceste activități.
Într-o administrație modernă, separarea responsabilităților este și o formă de control intern.
Dacă aceeași structură concentrează prea multe funcții, granița dintre cel care decide, cel care execută și cel care verifică poate deveni neclară.
O problemă semnalată deja de Corpul de Control
În cazul ARBDD, această discuție nu pornește doar de la o interpretare a unor organigrame.
Există și un precedent concret.
Controlul dispus la ARBDD de Ministerul Mediului a analizat inclusiv modul în care reorganizarea instituției a modificat distribuția atribuțiilor și puterii de decizie.
În declarațiile sale publice, ministrul Diana Buzoianu a susținut că reorganizarea precedentă a dus la concentrarea puterii de decizie în mâna unei singure persoane și la amestecarea unor atribuții, cu efecte asupra controlului intern. Aceste afirmații au fost contestate de fostul guvernator.
Or, dacă aceeași instituție vine acum cu o nouă organigramă care separă mai clar funcțiile, apare o concluzie greu de ignorat: noua reorganizare pare să răspundă exact uneia dintre vulnerabilitățile semnalate în urma controlului.
Nu doar o reducere de posturi
Discuția publică despre ARBDD riscă să fie redusă la o cifră: câți oameni rămân.
Este însă o perspectivă prea simplă.
HG nr. 679/2024 a stabilit 127 de posturi și a aprobat structura organizatorică aferentă.
Proiectul actual nu trebuie privit doar prin prisma numărului de angajați, ci prin prisma felului în care acești oameni sunt organizați.
Poți avea 127 de oameni într-o instituție și să ai o administrație greoaie, ineficientă, inpredictibilă.
Poți avea același număr de oameni și să construiești o instituție cu responsabilități clare, structuri specializate și mecanisme de control mai bune.
Diferența o face arhitectura administrativă.
Delta are nevoie de o administrație care să funcționeze în teren
Una dintre marile probleme ale ARBDD este distanța dintre decizia administrativă și realitatea din Rezervație.
În Delta Dunării, administrația trebuie să răspundă unor probleme extrem de concrete: braconaj, presiunea turistică, exploatarea resurselor naturale, protejarea habitatelor, monitorizarea biodiversității, activități economice, infrastructură, comunități locale și conflicte între conservare și dezvoltare.
Fostul program de guvernare pentru perioada 2025–2028 prevedea explicit reorganizarea ARBDD și asumarea unui rol mai activ al instituției în sprijinirea comunităților locale, concomitent cu menținerea echilibrului dintre conservare și prosperitatea populației Deltei.
În acest context, o administrație flexibilă, cu atribuții clar delimitate și cu decizie mai aproape de domeniul efectiv de activitate poate fi mai potrivită decât o structură excesiv de verticală.
De la o organigramă construită în jurul conducerii la una construită în jurul misiunii
Poate aceasta fi diferența esențială dintre cele două organigrame?
În structura rezultată după reorganizarea din 2024, centrul de greutate pare să fi fost reprezentat de o direcție foarte mare, cu 71 de persoane, într-o instituție care avea în total 127 de posturi.
În proiectul actual, centrul de greutate este mutat către funcțiile pe care ARBDD trebuie să le îndeplinească.
Este o diferență majoră.
Prima abordare poate fi descrisă ca una mai degrabă verticală și birocratică, în care multe activități sunt adunate și amestecate sub aceeași umbrelă administrativă.
A doua încearcă să fie funcțională și flexibilă, cu delimitarea responsabilităților și cu structuri care să răspundă mai direct misiunilor instituției.
Iar pentru o Rezervație a Biosferei, această diferență poate conta mai mult decât simpla numărare a posturilor.
Reorganizarea ARBDD intră, astfel, într-o nouă etapă
HG nr. 679/2024 rămâne actul prin care a fost aprobată actuala structură organizatorică și stabilit numărul maxim de 127 de posturi.
Acum, Ministerul Mediului propune modificarea din nou a anexei nr. 2 la HG nr. 1.217/2012.
Dar adevărata întrebare nu este dacă ARBDD trebuie sau nu reorganizată. Aici Nota de fundamentare nu motivează sufient de puternic, ci explică modificările într-un text narativ.
După toate problemele acumulate în ultimii ani, întrebarea pare să fie alta:
Ce fel de administrație vrem pentru Delta Dunării?
Una în care puterea și responsabilitățile se concentrează într-o structură foarte mare?
Sau una în care controlul, monitorizarea, administrarea, conservarea și dezvoltarea durabilă au responsabilități distincte și pot fi evaluate separat?
Pentru o zonă în care presiunea asupra resurselor naturale crește de la un an la altul, răspunsul la această întrebare nu este doar o chestiune de organigramă.
Este o chestiune despre felul în care România își administrează una dintre cele mai importante zone naturale ale sale.
Proiectul de reorganizare este încă în dezbatere publică. Iar dacă noua structură va fi aprobată, adevăratul test nu va fi desenul din organigramă, ci ceea ce se va întâmpla în teren, azi și în viitor.
Cum va răspunde ARBDD la provocările actuale rămâne de văzut, dar situația de azi este consecința directă a ceea ce a făcut sau nu acestă instituție de-a lungul anilor.
Indiferent de situația politică a Guvernului României, acestă zonă are nevoie de viziune și predictibilitate, de profesionalism și asumare, de protecție și sprijin activ, pentru că așa cum arată azi, din toate perspectivele, e pe ducă.