În data de 17 aprilie 2026, premierul Ilie Bolojan semna documentul de înlocuire al Guvernatorului Rezervației Biosferei Delta Dunării, Bogdan-Ioachim Bulete, cu Florin Stăneață – șeful APIA Tulcea.
Schimbarea la nivelul conducerii a fost făcută la propunerea ministrului mediului, Diana Buzoianu(USR), via PSD, și are la bază un raport al Corpului de control care a semnalat disfuncții grave în activitatea instituției.
Conform declarațiilor ministrului, se impută fostului guvernator următoarele:
„Raportul indică o situație gravă, cu disfuncționalități sistemice, care afectează atât modul de administrare, cât și capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea principală: protecția Deltei Dunării. Practic, suntem într-o situație la marginea dezastrului. Instrumente care ar fi trebuit să asigure respectarea legii au fost deturnate(…).
Reorganizarea instituției a fost realizată fără fundament clar și a dus la concentrarea puterii de decizie în mâna unui singur om. Au fost amestecate atribuții incompatibile, ceea ce a slăbit controlul intern și a creat vulnerabilități majore.
Controale aplicate discreționar
Aceeași lege a fost aplicată diferit. Unii operatori economici au fost verificați repetat, în timp ce alții au evitat sancțiuni, deși existau sesizări. Controlul a devenit, în unele cazuri, instrument de presiune, nu de legalitate.
Risc major pentru obiectivul de protecție a mediului
Monitorizarea biodiversității este fragmentată, iar deciziile administrative nu sunt corelate cu obiectivele de conservare. Acest lucru indică un eșec managerial la nivel superior.”
Acuzațiile a fost negate și infirmate de fostul guvernator, pe diferite canale media. Acesta a declarat că va va face o plângere la DNA împotriva ministrului.
Conflicte interne la ARBDD și vârful icebergului
Postul de guvernator al RBDD este unul de demitar public asimilat unui subsecretar de stat, deci unul politic. În anul 2023 Bogdan Bulete este numit guvernator, la propunerea PSD, prin decizia premierului de atunci, Marcel Ciolacu. Numirea a venit după o activitate în instituție de cinci ani, începută în ianuarie 2018 ca Șef Serviciu Reglementare Autorizare. Până atunci, B.I. Bulete a îndeplinit diverse funcții în cadrul ARBDD, culminând cu cea de Director Executiv – Direcția Administrare Patrimoniu, Educație Ecologica, Relații Internaționale, o structură ce totaliza un număr de 29 de angajați, din care 4 cu funcții de conducere.
Din postura de conducător al instituției, în anul 2024 aprobă o nouă organigramă, ca urmare a unei reorganizări în temeiul unor acte normative. Conform declarațiilor Dianei Buzoianu, prin aprobarea noii organigrame, guvernatorul Bulete se numește director al unei structuri mamut, respectiv Direcția Administrare, Dezvoltare Patrimoniu, cu 71 de angajați din totalul de 127 ai instituției, din care 104 sunt funcționari publici și 22 personal contractual.
În timpul procesului de reorganizare se amplifică conflictele interne cu o parte din funcționarii ARBDD, în special cu Serviciul juridic condus de Radu Voicu. Plângerile curg spre DNA, minister, presă și alte entități iar bătălia se duce pentru păstrarea zonelor de influență în cadrul instituției, conform declarațiilor unor angajați.
Din imaginile de mai sus se poate ușor observa că organigrama aprobată pentru anul 2025 nu mai poartă semnătura juriștilor precum în anul 2023, dar este validată extern de ștampila Agenției Naționale a Funcționarilor Publici(ANFP).
Raportul Corpului de Control induce suspiciunea unui conflict de interese născut odată cu numirea fără concurs pe noua funcția publică, deși la noi s-a practicat în zeci de alte cazuri similare din instituțiile statului. De asemenea, se arată nefirescul administrativ prin includerea controlului în noua direcție înființată, fapt care crește importanța funcției directorului în organizație, permițând un control extins asupra activităților ARBDD, lucru care a deranjat unele găști sau gășculițe.
Precum în orice instituție determinată de o influență politică semnificativă, urmărind aici și procesul de recrutare al angajaților de-a lungul timpului, realizat de către guvernatori aparținând diferitelor partide politice, este de presupus în modul cel mai plauzibil că se formează grupuri cu interese divergente care se luptă pentru influență și putere în cadrul organizației. În mod evident, conflictele interne afectează atât activitatea salariaților, cât și decizia managerială.
Acesta poate fi și unul din motivele principale pentru rezultatele slabe ale acestei instituții atât de importante pentru România și arealul Deltei Dunării. Luptele interne sau managementul defectuos au afectat în timp și imaginea ARBDD, iar de multe ori scandalurile au luat forma unor articole de presă care arată suspiciuni de corupție, exces sau abuz în serviciu pe multe paliere de activitate.
Într-un areal în care numai rezervație nu mai este lucrurile s-au îndreptat încet dar sigur spre exploatarea fără discernământ a resurselor naturale fie că ne referim la terenurile agricole sau piscicole, la pescuit, turism sau creșterea animalelor. Interese sunt peste tot, presiuni așijderea.
Pare că realitatea confirmă concluziile corpului de control, dar are legătură și cu istoricul pe termen lung al administrării acestui areal.
Noul guvernator, propus de PSD, conform declarațiilor ministrului, are termen o lună de zile să propună o nouă reorganizare a instituției. Acesta are origini în Dunăvățul de Jos, acolo unde are câteva proprietăți și conform Declarației de interese este acționar la o firmă ce administrează o pensiune de patru stele în aceeași localitate. În principiu ar trebui să fie destul de familiarizat cu ceea ce se întâmplă în Delta Dunării.
Florin Stăneață preia conducerea ARBDD într-un moment delicat, marcat de provocări complexe: combaterea braconajului, gestionarea impactului turismului, atragerea fondurilor europene și adaptarea la noile realități de mediu, sociale și politice. Și pentru că situația politică pare a se degrada odată cu poziția PSD care vizează schimbarea premierului Ilie Bolojan sau ieșirea de la guvernare, lucrurile devin cu atât mai complicate.
Rămâne de văzut dacă această schimbare va aduce rezultatele așteptate sau dacă va genera noi tensiuni într-o regiune unde echilibrul dintre dezvoltare și conservare este permanent pus la grea încercare.
Povestea acestei instituții intră într-o nouă etapă, dar perspectiva respectării biodiversității și a mediului natural este una rezervată cel puțin dacă aruncăm o privire către cadrul legislativ învechit sau executat cu dedicație. Ochii pofticioși, nu puțini la număr, rămân fixați asupra profitului semnificativ, aproape de necontrolat, obținut din exploatarea rezervelor naturale, indiferent de tipologia acestora.
Pentru Delta Dunării News, subiectul este și va rămâne în atenție.
foto: ARBDD