Un sondaj realizat și promovat de ziarul Delta Dunării News, la care au răspuns 147 de pescari care frecventează Delta Dunării, scoate la iveală o nemulțumire majoră: pescarii recreativi consideră că sunt dezavantajați sistematic în raport cu pescuitul comercial(industrial), în timp ce resursa piscicolă continuă să scadă.

Evaluarea este prima de acest fel pentru Delta Dunării, cu întrebări multiple, inclusiv deschise, care relevă percepția pescarilor recreativi asupra impactului de mediu, dar și economic, asupra acestui tip de pescuit. De aceea reglementările cu privire la pescuitul recreativ rămân în zona de subiectivism mai ales că în zeci de ani nimeni nu s-a preocupat să realizeze un studiu care să fie o bază solidă pentru managementul acestei activități atât de importantă din punct de vedere uman, social și financiar. De ce, nu știm nici până azi. Nici măcar anunțatul Plan de management al RBDD care a costat 8,5 milioane de euro nu face referire la vreun sondaj despre pescuitul recreativ, deși conține aprecieri garantate științific sau formulează concluzii imuabile pe acest sector de activitate.

„Discriminare” – cuvântul care domină răspunsurile

Cea mai dură concluzie a sondajului vizează alocarea zonelor de pescuit. Majoritatea covârșitoare a respondenților consideră că distribuția între pescuitul recreativ și cel industrial este discriminatorie.

Este o acuzație gravă, care pune sub semnul întrebării echilibrul politicilor publice din Deltă.

În condițiile în care:

• peste 80% practică pescuitul de mai bine de 10 ani,
• iar majoritatea petrec între 4 și 7 zile în zonă,

se ridică o întrebare legitimă: de ce un segment care aduce venituri consistente în turism se simte marginalizat?

Reguli „incorecte” și „prea restrictive”

Reglementările actuale sunt percepute ca:

• incorecte,
• prea restrictive,
• neclare.

Doar un număr foarte mic de respondenți le consideră corecte.

În special regula privind reținerea unui singur exemplar din anumite specii valoroase (șalău, știucă, crap, somn) este considerată de majoritate drept discriminatorie.

În schimb, limita de transport de 10 kg este acceptată de majoritatea pescarilor -semn că problema nu este conservarea în sine, ci aplicarea diferențiată a regulilor.

Resursa piscicolă: peste 70% observă o scădere semnificativă

Cea mai alarmantă concluzie: peste 100 dintre cei 146 de respondenți afirmă că au observat o scădere semnificativă a resursei piscicole.

Dacă pescarii recreativi — în mare parte experimentați — percep acest declin, întrebarea devine inevitabilă:

Este actualul model de exploatare sustenabil?
Este pescuitul recreativ problema reală sau presiunea industrială este mai mare decât se recunoaște oficial?

Problemele din teren: braconaj, infrastructură precară, conflicte

Răspunsurile deschise indică frecvent:

• braconaj,
• lipsa infrastructurii,
• acces limitat în anumite zone,
• tensiuni cu pescarii comerciali.

În același timp, capturile declarate sunt moderate (1–3 kg pe zi în majoritatea cazurilor), ceea ce contrazice ideea că pescuitul recreativ ar produce un impact major asupra resursei.

Contribuția economică – recunoscută, dar insuficient valorizată

Peste 100 de respondenți consideră că pescuitul recreativ contribuie „foarte mult” la economia locală.

Cu sejururi de 4–7 zile și o frecvență anuală ridicată, pescarii recreativi alimentează:

• pensiuni,
• restaurante,
• servicii de transport,
• magazine locale.

Cu toate acestea, percepția lor este că nu beneficiază de o reprezentare echitabilă în deciziile privind administrarea Deltei.

Întrebarea-cheie

Sondajul nu este un studiu științific, dar transmite un mesaj puternic pentru că relevă o stare de fapt apreciată obiectiv:

Pescarii recreativi nu contestă nevoia de reguli.
Contestă modul în care acestea sunt distribuite și aplicate.
Cer echilibru între conservare și dreptul la practică recreativă.

În contextul în care Delta Dunării este una dintre cele mai valoroase zone naturale ale Europei, dezbaterea privind administrarea resursei piscicole devine esențială.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde acestor semnale sau dacă tensiunea dintre pescuitul recreativ și cel industrial va continua să crească.

Ce cer pescarii: 10 direcții majore de modificare a legislației

Din analiza celor peste 85 de răspunsuri deschise reies câteva teme dominante, repetate constant și formulate uneori foarte vehement.

1️⃣ Combaterea dură a braconajului (tema dominantă)

Cea mai frecventă solicitare este:

• înăsprirea pedepselor pentru braconaj
• aplicarea reală a legii
• pedepse cu executare
• controale zilnice
• proceduri de judecată simplificate
• toleranță zero pentru braconajul electric

Mulți respondenți consideră că fenomenul este cunoscut la nivel local, dar insuficient combătut. Apar acuzații privind complicități sau lipsa aplicării ferme a sancțiunilor.

🔎 Mesaj central: nu lipsa legilor este problema, ci aplicarea lor.

2️⃣ Camparea – subiectul cel mai sensibil pentru pescarii recreativi

A doua temă majoră este camparea.

Solicitările sunt relativ unitare:

• permiterea campării contra unei taxe, în zone stabilite;
• reguli clare de curățenie;
• amenzi foarte mari pentru gunoaie;
• marcarea zonelor de campare.

Mulți pescari spun explicit că merg în Deltă pentru natură și cort, nu pentru pensiuni unde nu se simt bine.

🔎 Mesaj central: nu resping regulile, dar vor legalizarea și reglementarea campării, nu interzicerea fără opțiuni..

3️⃣ Limitarea sau interzicerea pescuitului industrial

Foarte multe răspunsuri cer:

• interzicerea totală a pescuitului industrial în rezervație;
• perioade de oprire de 2–4 ani;
• restrângerea drastică a pescuitului cu plase;
• reguli egale pentru specii valoroase (știucă, șalău, crap, somn);
• controale stricte pentru pescarii comerciali.

Unii propun chiar despăgubirea temporară a familiilor locale în cazul interzicerii industrialului.

Mesaj central: percepția generală este că presiunea majoră vine din zona comercială, nu recreativă.

4️⃣ Eliminarea „discriminării” între recreativ și industrial

Se repetă frecvent ideea că:

• există zone unde industrialul are acces, dar recreativul nu, fără ca acest lucru să fie explicat sau să aibă o logică ușor de înțeles;
• regulile privind reținerea speciilor valoroase sunt inegale;
• limitele sunt disproporționate.

Exemplu invocat: zone de refacere biologică unde pescuitul industrial ar fi permis, dar cel recreativ interzis.

🔎 Termen recurent: „discriminare”.

5️⃣ Taxe în loc de interdicții

Interesant este că mulți pescari NU cer gratuitate, ci:

• permis de pescuit cu plată (5 lei/zi până la 500 lei/an);
• taxă de campare;
• taxă de acces pentru bărci;
• taxă diferențiată în funcție de motorizare.

Unii cred că plata ar reduce „sacoșarii” și turismul necontrolat.

🔎 Mesaj central: preferă reguli clare și taxe oficiale în locul amenzilor percepute ca arbitrare.

6️⃣ Limitarea motoarelor și a vitezei

Temă surprinzător de frecventă:

• limitare CP (30–40 CP în lacuri mici);
• radare pe canale;
• interzicerea bărcilor foarte rapide;
• GPS pentru monitorizare;
• limitarea concursurilor de pescuit.

Motivația: protejarea malurilor și reducerea stresului asupra faunei.

7️⃣ Controlul populației de cormorani

Apare o solicitare distinctă:

• analiză și control al populației de cormorani/pelicani.

Tema este legată de percepția scăderii resursei piscicole.

8️⃣ Repopulare și refacere piscicolă

Mai mulți respondenți cer:

• programe anuale de populare;
• refacerea stațiilor piscicole;
• obligații de populare pentru concesionari;
• interdicții temporare totale pe anumite brațe.

9️⃣ Agricultură și incinte piscicole

Un segment semnificativ cere:

• interzicerea agriculturii industriale în Deltă;
• revenirea fostelor incinte la rol piscicol;
• restrângerea creșterii intensive a animalelor.

🔟 Acces și infrastructură

Alte nemulțumiri:

• bariere și drumuri blocate;
• lipsa marcajelor clare ale zonelor interzise;
• lipsa unei hărți oficiale actualizate;
• acces restricționat la maluri.

Tonul general al răspunsurilor

Analiza calitativă arată:

• frustrare ridicată,
• neîncredere în autorități,
• percepția unei aplicări selective a legii,
• dorința de reguli ferme, dar egale pentru toți.

Foarte puțini respondenți cer eliminarea completă a regulilor. Majoritatea cer echilibru, control real și tratament egal.

Secțiunea „Sugestii” a primit 56 de răspunsuri care pot fi grupate după cum urmează:

1. Braconajul – principala amenințare

Cea mai frecventă problemă semnalată este braconajul, în special:

• pescuitul electric;
• folosirea plaselor monofilament;
• activitățile nocturne ilegale;
• toleranța sau lipsa de reacție a autorităților.

Propuneri:

• Toleranță zero la braconaj;
• Controale mai dese, inclusiv noaptea;
• Dotarea inspectorilor cu sonare detector, camere cu termoviziune, binocluri cu infraroșu;
• Amplasarea de camere video pe brațe și la intrările în Deltă;
• Confiscări și amenzi drastice;
• Înființarea unei asociații independente de combatere a braconajului (cu implicarea poliției și a mediului privat).

Mulți pescari subliniază că pescuitul recreativ nu este cauza scăderii resursei piscicole, ci braconajul și lipsa aplicării legii.

2. Curățenia și responsabilitatea în natură

O problemă majoră este cantitatea mare de deșeuri lăsate în urma partidelor de pescuit.

Soluții propuse:

• Implementarea unei aplicații ARBDD unde pescarii:
  • declară locul de campare;
  • încarcă fotografii la sosire și plecare;
• Taxă dedicată colectării deșeurilor;
• Barjă de colectare care să verifice și să ridice gunoiul;
• Ghene mai dese pe brațele Dunării;
• Amenzi severe pentru abandonarea deșeurilor.

Destul de mulți pescari cer și un sistem prin care să nu fie învinovățiți pentru mizeria lăsată de alții.

3. Camparea și libertatea pescarului recreativ

Una dintre nemulțumirile majore este restricționarea campării.

Cerințe frecvente:

• Zone clar stabilite pentru campare;
• Permiterea campării nocturne;
• Pontoane contra-cost în zonele cu potențial;
• Dreptul de a reține 2–3 exemplare pentru consum propriu;
• Simplificarea sistemului de taxe (o singură taxă anuală).

Pescarii cer mai mult acces și libertate, dar în condiții de responsabilitate.

4. Circulația ambarcațiunilor și siguranța pe apă

Numeroase sesizări vizează:

• viteza excesivă a bărcilor;
• distrugerea malurilor prin valuri;
• pericolul reprezentat de transportatorii de turiști;
• competiții informale cu bărci foarte puternice.

Propuneri:

• Limită clară de viteză, aplicată real;
• Controale drastice pentru transportatori;
• Mai multe indicatoare fizice (nume de canale, limite, direcții);
• Eliminarea pericolelor submerse sau marcarea lor.

5. Administrare și depolitizare

O parte dintre pescari semnalează:

• lipsa unei viziuni pe termen lung;
• numiri politice în conducerea Deltei;
• corupție;
• legislație ambiguă sau aplicată discriminatoriu.

Sugestii:

• Depolitizarea funcțiilor de conducere;
• Revizuirea legislației și clarificarea regulilor;
• Aplicarea legii fără discriminare;
• Reînființarea stațiunilor de cercetare piscicolă.

6. Refacerea ecosistemului și managementul apei

Problemele hidrologice sunt frecvent menționate:

• colmatarea canalelor;
• alimentarea insuficientă a lacurilor la ape mici;
• scăderea densității peștelui (percepută de majoritatea).

Soluții:

• Reluarea programelor de decolmatare;
• Prohibiție pe specii (model inspirat din alte țări);
• Repopulări finanțate din taxele de pescuit;
• Investiții în specialiști din domeniul acvaculturii.

Există și opinii echilibrate: unii pescari consideră că accesul dificil este parte din farmecul Deltei și că turismul excesiv ar putea dăuna mai mult decât ajuta.

7. Sistem modern de acces și rezervare

O idee interesantă vizează:

• rezervări online pentru zone de pescuit;
• înregistrare pe baza buletinului;
• taxă zilnică modestă;
• verificarea curățeniei la finalul partidei.

Un astfel de sistem ar putea aduce ordine și predictibilitate.

8. Taxe și echitate

Au fost menționate:

• necesitatea unei taxe unice anuale;
• investiții clare și transparente din aceste fonduri;
• suspendarea taxei auto spre Chilia (drum degradat);
• aplicarea echitabilă a sancțiunilor.

Concluzie

Mesajul general al pescarilor recreativi este unul clar:

• ✔️ Mai mult control asupra braconajului
• ✔️ Reguli clare și aplicate egal
• ✔️ Libertate responsabilă pentru pescuit și campare
• ✔️ Investiții reale în protejarea ecosistemului
• ✔️ Curățenie și educație

Delta Dunării rămâne un loc unic, dar viitorul ei piscicol depinde de managementul corect, colaborarea reală dintre autorități și comunitatea pescarilor industriali, dar și de vocea pescarilor recreativi asupra cărora s-a indus cu premeditare sau nu vinovăția pentru declinul piscicol al acestei zone care, ne place sau nu, poartă eticheta unei rezervații chiar dacă realitatea indică de multe ori contrariul.

Post scriptum

Fundația „La Porțile Deltei” – prin ziarul Delta Dunării News, în calitate de inițiator și proprietar al acestui sondaj își exprimă acordul public pentru libera utilizare de către terți a rezultatului acestei anchete sociale, în scopuri obiective și constructive.

Link rezultate sondaj: https://docs.google.com/document/d/1dcvLeJTtiHPJqAjU7p00bbRDVuI5O8jpINShOMIJ6zM/edit?usp=sharing