Programul lui Siegfried Mureșan propune cea mai amplă reformă a statului român din ultimii 30 de ani și este construit pentru perioada 2026–2028. Documentul depus la Parlament are 28 de capitole și pune accent pe reducerea aparatului administrativ, eficientizarea cheltuielilor publice, reformarea companiilor de stat, fiscalitate, sănătate, educație, infrastructură și digitalizare.
Dincolo de măsurile punctuale, programul pleacă de la o realitate incontestabilă: România are nevoie de reforme. Statul a stagnat prea mult în structuri birocratice, instituții suprapuse și mecanisme administrative care consumă bani fără să producă întotdeauna servicii publice pe măsura banilor cheltuiți.
Câteva dintre principalele prevederi ale programului:
UN STAT MAI MIC ȘI MAI SIMPLU
• Reducerea cu 13% a numărului de parlamentari, potrivit datelor recensământului din 2021;
• Maximum trei secretari de stat pentru fiecare minister;
• Comasarea agențiilor și instituțiilor centrale cu atribuții similare sau suprapuse;
• Funcții-suport comune și un singur centru de coordonare a digitalizării;
• Reforma administrației centrale și locale pe baza unor criterii de eficiență, rezultate și calitatea serviciilor publice.
COMPANIILE DE STAT, REEVALUATE
Programul prevede ca fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale să primească, în maximum 12 luni, un statut clar.
Variantele propuse sunt listarea la bursă, privatizarea sau concesionarea, funcționarea ca monopol natural în baza unui contract de serviciu public ori închiderea ordonată.
Ideea este ca statul să nu mai finanțeze la nesfârșit companii care nu au o justificare economică sau publică demonstrată.
MAI MULTĂ MUNCĂ, MAI PUȚINE SCHEME DE PENSIONARE
• Eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionarea are loc prea devreme;
• Interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public;
• Sprijin pentru studenții care lucrează, inclusiv pentru plata chiriei;
• Măsuri pentru o intrare mai rapidă a tinerilor pe piața muncii.
FISCALITATE FĂRĂ NOI IMPOZITE
Programul prevede că în 2027 și 2028 nu vor fi introduse impozite noi.
• Menținerea cotei unice;
• Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027;
• Revenirea TVA la 19%, atunci când situația bugetară va permite;
• Reorganizarea ANAF și a sistemului de control fiscal;
• Controale bazate pe risc, nu controale aleatorii;
• Rambursarea TVA la termen și compensarea datoriilor certe dintre stat și contribuabili.
Programul prevede inclusiv unificarea ANAF și a Autorității Vamale într-un singur organ fiscal și de control.
SALARIZAREA ÎN SECTORUL PUBLIC
O nouă lege a salarizării unitare ar urma să fie adoptată până la 31 octombrie 2026.
Obiectivul declarat este eliminarea inechităților salariale, fără diminuări de venituri și fără noi conflicte generate de sistemul de salarizare.
SĂNĂTATE: BANII URMEAZĂ PACIENTUL
Programul propune schimbarea modului în care sunt finanțate spitalele.
Finanțarea ar urma să fie legată mai mult de serviciile medicale efectiv prestate, de complexitatea cazurilor și de rezultate.
Este prevăzută și plata în funcție de performanță pentru medici, precum și schimbarea modului de numire a șefilor de secție.
PENSII SPECIALE
Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională este propusă recalcularea pensiilor în funcție de contribuție și vechime, cu reguli speciale privind vârsta de pensionare și condițiile de muncă. Pentru cei aflați aproape de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.
INVESTIȚIILE: MAI ÎNTÂI PRIORITĂȚILE, APOI BANII
Unul dintre punctele importante ale programului este analiza și prioritizarea proiectelor de investiții.
România nu își mai permite să finanțeze proiecte doar pentru că au fost începute sau pentru că există presiuni locale și politice. Investițiile publice trebuie ordonate după impactul economic și social, necesitatea strategică și capacitatea de a produce dezvoltare.
Asta înseamnă stabilirea unor priorități naționale de finanțare pe domenii: infrastructură și transport, educație, sănătate, energie, agricultură, apărare, cercetare, digitalizare, mediu și dezvoltare locală.
EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
Programul prevede măsuri pentru reducerea abandonului școlar, extinderea creșelor și grădinițelor, consolidarea educației de bază, dezvoltarea învățământului dual și finanțarea cercetării.
TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
Infrastructura rămâne una dintre direcțiile majore de investiții, cu accent pe proiecte care pot genera dezvoltare economică și conectarea mai bună a regiunilor țării.
AGRICULTURĂ, MEDIU, APE ȘI PĂDURI
Programul include capitole distincte pentru agricultură, mediu, ape și păduri, domenii esențiale pentru România și pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.
DIGITALIZAREA STATULUI
Digitalizarea administrației și folosirea inteligenței artificiale sunt incluse între direcțiile majore de reformă. Obiectivul este reducerea birocrației și a timpului pierdut de cetățeni și firme în relația cu instituțiile statului.
APĂRARE ȘI INDUSTRIE NAȚIONALĂ
Programul propune creșterea graduală a investițiilor în apărare până la 5% din PIB, cu accent pe echipamente, infrastructură, securitate cibernetică, industria națională de apărare și protejarea infrastructurilor critice. Este inclus și un rol mai important pentru România în securitatea Mării Negre.
EUROPA ȘI FONDURILE EUROPENE
Programul pune accent pe finalizarea aderării României la OCDE și pe negocierea viitorului buget european pentru perioada 2028–2034, dar și pe folosirea mai eficientă a fondurilor europene.
ROMÂNIA ARE NEVOIE DE O REFORMĂ A STATULUI
Programul propus de Siegfried Mureșan merge, astfel, dincolo de simpla reducere a cheltuielilor publice. Miza este reorganizarea modului în care funcționează statul și, mai ales, a modului în care sunt folosiți banii publici.
România are nevoie de reforme în aproape toate domeniile statului. Administrație, fiscalitate, sănătate, educație, infrastructură, agricultură, energie, apărare, digitalizare și protecția mediului trebuie privite într-o strategie coerentă, cu obiective și termene clare.
După ani în care multe investiții și reforme au fost amânate sau tratate fragmentar, problema nu mai este doar cât cheltuie statul, ci pentru ce cheltuiește.
Stabilirea unor priorități naționale de finanțare și concentrarea resurselor către proiectele cu impact real ar putea deveni una dintre condițiile esențiale pentru ca România să iasă din stagnare și să intre într-o etapă de dezvoltare pe termen lung.
Programul de guvernare 2026–2028 poate fi consultat integral pe site-ul lui Siegfried Mureșan.
PROBLEMA CARE ȚINE ROMÂNIA PE LOC
Programul de guvernare există. Reformele sunt puse pe hârtie. Mai rămâne însă problema voturilor din Parlament.
Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar partidele care susțin Guvernul Mureșan au în jur de 170. Asta înseamnă că sunt necesare încă peste 60 de voturi.
Iar aici apare PSD, ca partid responsabil.
Social-democrații și-au manifestat reticența față de Siegfried Mureșan încă înainte ca programul de guvernare să fie prezentat. Pe 21 septembrie, conducerea PSD anunța deja că nu va susține guvernul – fără să știe componența miniștrilor, în condițiile în care programul avea să fie depus la Parlament abia pe 26 septembrie.
Ulterior, programul a fost prezentat, iar poziția PSD nu s-a schimbat. Cu alte cuvinte, obiecția a apărut mai întâi în jurul persoanei premierului desemnat și abia apoi în jurul conținutului programului.
Este o situație greu de înțeles, greu de digerat prin prisma nevoilor țării, într-un moment în care România are nevoie urgentă de un guvern cu mandat deplin și de reforme structurale profunde.
PSD are, evident, dreptul să nu susțină un program de guvernare. Dar are o responsabilitate politică în fața unei Românii rămase în urma dezvoltării și bunăstării.
Dacă respingi din start un guvern și prelungești blocajul politic, fără ca programul de guvernare să fi fost măcar analizat în momentul luării deciziei – deci fără motive obiective, înseamnă să pui interesul de partid înaintea unei probleme reale a țării.
Iar dacă PSD va continua să blocheze formarea unui guvern care poate intra efectiv în procesul de reformare a statului, responsabilitatea pentru prelungirea acestui blocaj politic va aparține, în mod evident, acestui partid. Și nimic nu poate justifica acest lucu, cu atât mai puțin păstrarea privilegiilor clientelei politice prin prelungirea unei crize pe care tot PSD a declanșat-o, cu sprijinul extremiștilor din parlament.
România încă se mai poate salva.
