Guvernul a eliminat sinecurile de la nivel județean, acele locuri călduțe din cadrul Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Aceste structuri, considerate de mulți drept „incubatoare de sinecuri” pentru clientela politică, au fost reformate în urma unei decizii guvernamentale care vizează eficientizarea cheltuielilor publice.
Ce sunt ATOP-urile și cum funcționau?
ATOP-urile sunt organisme consultative create din anul 2002 la nivelul fiecărui județ, cu rolul de a monitoriza activitatea poliției contribui la elaborarea politicilor locale de ordine publică, de asigura cooperarea între instituțiile de siguranță și autoritățile publice locale, de a monitoriza activitatea structurilor de ordine publică (în special Poliția) și să ofere sugestii pentru îmbunătățirea acesteia. În teorie, ele ar trebui să contribuie la siguranța comunității. În practică, însă, aceste structuri au ajuns să fie populate de personaje apropiate de partidele politice aflate la putere în consiliile județene – mulți dintre ei fără vreo legătură reală cu domeniul ordinii publice.
Pentru câteva ședințe pe an, membrii ATOP încasau indemnizații care puteau depăși lejer 2.000 de lei lunar, respectiv 10% din indemnizația președintelui Consiliului Județean, care la Tulcea este de 21.700 lei, brut. Conform b1tv.ro, la Vrancea membrii ATOP încasează 3.200 lei/lună.
Măsura luată de Guvern
În 2021, USR a propus un proiect legislativ pentru desființarea ATOP, dar a fost blocat de interesele politice de la nivel local.
„Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, eliminarea indemnizaţiilor membrilor Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică”, a anunțat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
De asemenea, se intenționează scoaterea „reprezentanților societății civile” desemnați în mod netransparent. Practic, se renunță la locurile alocate discreționar și se limitează accesul la indemnizații consistente acordate fără o activitate justificabilă.
Reforma include:
Reducerea componenței ATOP, cu accent pe membri cu pregătire relevantă în domeniul siguranței publice.
Eliminarea indemnizațiilor pentru membrii care nu sunt funcționari publici sau aleși locali.
Transparență sporită în desemnarea membrilor rămași.
Reacțiile din teritoriu: baronii locali, deranjați
Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul liderilor județeni, încă din faza de intenție. Mai mulți președinți de consilii județene au criticat măsura, spunând că ar fi „o încălcare a autonomiei locale” și că „ATOP-urile sunt esențiale pentru dialogul cu cetățenii”.
În realitate, însă, supărarea vine din pierderea unei surse de influență și recompensare politică. Pentru unii lideri locali, ATOP-ul era o unealtă de fidelizare: se răsplăteau loialitățile, se țineau aproape oamenii de încredere și se construiau rețele de influență discretă.
O reformă simbolică sau un pas real?
Eliminarea sinecurilor din ATOP nu este decât o mică victorie într-un sistem amplu guvernat de favoruri și clientelism. În lipsa unor reforme mai extinse – care să vizeze întreaga administrație publică și finanțarea partidelor politice – pericolul revenirii acestor practici sub alte forme rămâne.
La Tulcea, conform Ziarului Delta, structura ATOP este formată din 16 membri, din care trei din partea societății civile, reprezentanți ai comunității – oricum s-or fi desemnat:
Mierlă Aslâ‑Aişe – subprefect al județului Tulcea;
Dumitru‑Daniel Grădinaru – șeful Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea;
Alexandru Grigore – director executiv al Direcției de Poliție Locală Tulcea;
Ion Bordei – inspector‑șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Tulcea;
Daniel Petrov – inspector‑șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Delta”;
Aurelian Maxim – șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea;
George Petru Botezatu – reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor;
Petre Badea, Raluca‑Narcisa Cacencu, Cristina Maria Visterineanu, Constantin Coca, Ciprian‑Ionuț Safca, Marius Tudorie – consilieri județeni;
Costel Ioan‑Lungu, Daria Ardeleanu și Daniel Naciadis – reprezentanți ai comunității.
Ovidiu Ghionu
