Guvernul a adoptat un pachet legislativ amplu care rescrie o parte importantă din regulile de funcționare ale administrației publice, vizând în special cumulul pensiei cu salariul, regimul pensiilor de serviciu, mobilitatea funcționarilor și reorganizarea instituțiilor publice.
Actul normativ propune măsuri cu impact direct atât asupra funcționarilor publici, cât și asupra personalului contractual plătit din fonduri publice, într-un context declarat de reformă administrativă și restricții bugetare.
Pensionarii din sistemul public pot continua activitatea, dar cu reducerea pensiei
Una dintre cele mai sensibile prevederi vizează beneficiarii pensiilor de serviciu și ai pensiilor militare de stat. Aceștia vor putea rămâne în activitate în instituțiile publice, însă doar cu condiția exprimării unei opțiuni explicite pentru reducerea cu 85% a pensiei pe durata continuării activității.
Măsura vizează limitarea cumulului integral dintre pensie și salariu din fonduri publice și se aplică inclusiv în situațiile de reîncadrare pe noi raporturi de muncă sau de serviciu.
În același timp, se menține posibilitatea ca angajații din sistemul public să lucreze până la vârsta de 70 de ani, prin prelungiri anuale, pe bază de cerere și aprobare din partea conducerii instituției.
Reguli noi pentru pensionarii angajați la stat
Pachetul legislativ vizează direct categoria pensiilor de serviciu, introducând condiții mai stricte pentru cumulul acestora cu veniturile salariale din sectorul public.
În practică, persoanele care beneficiază de astfel de pensii vor putea rămâne active doar dacă acceptă diminuarea semnificativă a pensiei. În lipsa acestei opțiuni, raporturile de muncă sau de serviciu încetează de drept în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Guvernul justifică măsura prin necesitatea evitării dublei finanțări din bugete publice și a unei utilizări mai eficiente a resurselor de stat.
Blocaj temporar la transferuri și detașări în sistemul public
Un alt element important al reformei este suspendarea temporară, până la finalul anului 2026, a unor mecanisme de mobilitate din administrație, inclusiv transferurile și detașările funcționarilor publici.
Sunt prevăzute excepții limitate, în special pentru activități desfășurate în cadrul instituțiilor Uniunii Europene sau al organizațiilor internaționale, dar și pentru situații punctuale aprobate prin hotărâri guvernamentale.
În același timp, detașările existente urmează să fie analizate individual, iar autoritățile vor decide dacă persoanele vizate rămân în instituțiile în care activează sau dacă se reiau procedurile de încadrare pe posturi vacante.
Reorganizări cu criterii de tip „merit”
În cazul reorganizărilor din instituțiile publice, legea introduce un mecanism considerat meritocratic. Dacă mai mulți funcționari sunt eligibili pentru același post, instituțiile sunt obligate să organizeze un examen de selecție.
Pe durata acestor proceduri, perioada de preaviz este suspendată, iar funcționarii au acces la posturile vacante corespunzătoare din instituție.
Cei declarați admiși sunt numiți pe noile funcții, în timp ce ceilalți își continuă procedura de preaviz.
Vechime recunoscută și limitarea suspendărilor în străinătate
Proiectul mai prevede că perioadele de suspendare a raporturilor de serviciu în anumite situații vor fi recunoscute ca vechime în grad profesional, eliminând diferențele de tratament între funcționarii aflați în situații similare.
Totodată, activitatea în organisme ale Uniunii Europene sau în instituții internaționale este limitată la maximum 6 ani, pentru a evita blocarea pe termen lung a posturilor din administrația românească.
Declarația Guvernului: „reformă continuă a administrației”
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că măsurile fac parte dintr-un proces mai amplu de reformare a administrației publice.
„Reforma instituțiilor publice nu mai este un subiect pe care îl putem amâna. O administrație modernă înseamnă proceduri clare, procese simple și responsabilitate reală. Doar așa putem construi instituții care răspund nevoilor oamenilor”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că reforma nu este un moment punctual, ci un proces continuu de ajustare și eficientizare a statului și că s-a aprins lumina și în această zonă.
Ce urmează: decizia se mută în Parlament
Din acest moment, mingea se află pe terenul Parlamentului, care va decide dacă și în ce formă va adopta acest proiect de lege. Urmează dezbateri în comisiile de specialitate și în plen, unde documentul ar putea suferi modificări semnificative.
Deși măsurile anunțate de Guvern sunt prezentate ca parte a unui amplu proces de reformă administrativă, nu este exclus ca unele formațiuni politice să manifeste rezerve sau opoziție față de anumite prevederi. În practică, eventualele divergențe s-ar putea reflecta mai degrabă în procesul de vot și în amendamentele depuse, decât în declarații politice explicite.
Rămâne de văzut cum va fi modelat proiectul în urma dezbaterilor parlamentare și în ce măsură forma finală va păstra structura propusă de Guvern sau va fi ajustată în funcție de negocierile politice din Legislativ.
Trebuie avut în vedere faptul că, în structurile centrale ale administrației și în anumite autorități publice, o parte dintre pozițiile-cheie sunt ocupate de persoane aflate deja la pensie, dar care continuă să activeze în sistemul decizional de mai mulți ani, având de cele mai multe ori un rol semnificativ în conturarea și influențarea deciziilor administrative și politice.
În aceste condiții, dezbaterea parlamentară ar putea reflecta și influențele din interiorul aparatului de stat, ceea ce va modifica forma finală a actului normativ arătând fără dubii disponibilitatea la schimbare și reforme.
Pachetul legislativ se vrea a fi una dintre cele mai ample intervenții din ultimii ani asupra statutului funcționarilor publici și a modului în care sunt gestionate pensiile din sistemul public.