📌 Cifrele oficiale arată doar vârful aisbergului
În Rezervația Biosferei Delta Dunării, braconajul piscicol a atins un nivel care nu mai poate fi ignorat. Datele obținute de la instituțiile de control — ARBDD, Garda de Coastă, IPJ Tulcea și Garda de Mediu — arată o realitate clară: în 2025 au fost scoase din apă peste 150 de kilometri de plase de pescuit ilegale.
Dar aceste cifre nu reflectă nici pe departe întreaga dimensiune a fenomenului.
👉 În realitate, ceea ce este confiscat reprezintă doar o parte din ceea ce se folosește efectiv în teren.
📊 Mii de unelte și zeci de kilometri de plase ilegale ridicate
Datele oficiale centralizate arată:
- peste 72 km de plase monofilament (interzise)
- aproximativ 48 km de setci textile
- încă alte zeci de kilometri de alte tipuri de plase
În total:
- peste 5.300 de unelte de pescuit ridicate
- alte 2.452 de unelte indisponibilizate în dosare penale
Tipologia acestora confirmă amploarea fenomenului:
- setci monofilament (dominante și ilegale)
- setci multifilament și textile
- vintire
- peste 1.200 de capcane pentru raci
- prostovoale și alte unelte
👉 Nu mai este vorba despre pescuit de subzistență, ci despre un sistem bine adaptat.
🐟 Tone de pește și specii protejate
În urma controalelor:
- au fost indisponibilizate peste 5.200 kg de pește
- aproximativ 500 kg de fructe de mare
- au fost salvați 28 de sturioni, specie strict protejată
👉 Aceste cifre arată nu doar amploarea economică, ci și impactul direct asupra biodiversității.
⚖️ Dosare penale vs. realitatea din teren
Pe linie penală, situația este sub amploarea fenomenului:
- 32 de dosare penale (IPJ Tulcea)
- 79 de infracțiuni constatate (Garda de Coastă)
Au fost aplicate:
- 72 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 110.000 lei
👉 Raportul este clar:
mii de unelte ilegale și sute de kilometri de plase, dar un număr destul de redus de dosare penale.
🎣 Plase „fără stăpân” și un fenomen greu de controlat
Un detaliu explică această discrepanță:
majoritatea uneltelor sunt descoperite „în abandon”.
Asta înseamnă:
- nu există autor identificat
- nu există flagrant
- nu se poate stabili răspunderea penală
👉 În aceste condiții:
- multe plase rămân nedescoperite
- multe continuă să pescuiască zile întregi
- ceea ce se confiscă este doar o parte
⚡ Pescuitul electric: nivelul critic al braconajului
Plasele pot fi confiscate, pescuitul electric lovește rapid și nu lasă nimic în urmă.
Această metodă:
- este complet interzisă
- acționează instantaneu
- distruge tot: pești, icre, habitat
👉 Spre deosebire de plase:
- nu lasă urme
- nu poate fi „confiscată” ulterior
- este greu de probat
În teren, nu mai vorbim de cazuri izolate.
Există rețele întregi de pescari care folosesc echipamente electrice, mobile, bine organizate și adaptate controalelor.
🌿 O deltă exploatată continuu
Impactul combinat este sever:
- capturi ilegale
- distrugerea reproducerii speciilor
- afectarea speciilor protejate
- presiune constantă asupra ecosistemului
Iar pescuitul electric amplifică fenomenul:
- elimină instant fauna acvatică
- distruge generații întregi
- lasă în urmă zone „moarte” biologic
La toate acestea se adaugă depășirile cotelor alocate pentru pescuitul comercial din ultimii ani, cu mai mult decât dublul prevăzut, conform studiului de evaluare al resursei piscicole pentru anul 2025, efectuat de ICDEAPA Galați, la comanda ARBDD.
📌 Concluzie
Datele oficiale spun doar o parte din poveste.
- peste 150 km de plase confiscate
- mii de unelte ilegale
- zeci de dosare penale
Dar în spatele acestor cifre există o realitate mai dură:
ceea ce este descoperit reprezintă doar o fracțiune din ceea ce se întâmplă în Delta Dunării.
Între plasele abandonate și rețelele de pescuit electric, fenomenul funcționează continuu, 365 de zile pe an, iar presiunea asupra ecosistemului se intensifică de la an la an.
Întrebarea nu mai este dacă există braconaj, ci cât de mult mai poate rezista Delta în aceste condiții.